grimása


grimása
-e ž (ȃ) nav. ekspr. nenaravne, spačene poteze obraza: delati grimase; obraz se mu je v grozi spačil v bolestno grimaso; komična grimasa; grimasa strahu; opazoval je grimase na obrazih poslušalcev // nenaraven, spačen obraz: izpod šminke se reži njena starčevska grimasa; igralec si je izmislil nenavadno grimaso

Slovar slovenskega knjižnega jezika . 2000.

Look at other dictionaries:

  • grimasă — GRIMÁSĂ, grimase, s.f. Strâmbătură voită sau spontană a feţei (care exprimă o anumită stare sufletească). ♦ fig. Aparenţă înşelătoare, mincinoasă; disimulare. – Din fr. grimace. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98  GRIMÁSĂ s. schimonoseală …   Dicționar Român

  • grimasa — grimàsa ž <G mn grimásā> DEFINICIJA nehotično ili namjerno izmijenjen izraz lica u vezi s raspoloženjem i emocionalnim stanjem [praviti grimase kreveljiti se] ETIMOLOGIJA fr. grimace …   Hrvatski jezični portal

  • grimasa — grimasà dkt. Pãniekos, pỹkčio grimasà …   Bendrinės lietuvių kalbos žodyno antraštynas

  • grimasa — grimasà sm. (2) TrpŽ 1. sąmoningas veido bruožų iškreipimas, vaipymasis. 2. prk. negražus, bjaurus ko nors pasireiškimas …   Dictionary of the Lithuanian Language

  • grimàsa — grimàs|a ž 〈G mn grimásā〉 nehotično ili namjerno izmijenjen izraz lica u vezi s raspoloženjem i emocionalnim stanjem [praviti ∼e kreveljiti se] ✧ {{001f}}fr …   Veliki rječnik hrvatskoga jezika

  • grimásã — s. f., g. d. art. grimásei; pl. grimáse …   Romanian orthography

  • schimă — SCHÍMĂ, schime, s.f. I. 1. Ordin călugăresc sau preoţesc; tagmă, cin. 2. Haină călugărească. II. Gest, mişcare prin care cineva vrea să exprime ceva. ♦ Mişcare a feţei; grimasă, strâmbătură. – Din ngr. schima. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004.… …   Dicționar Român

  • schimonositură — SCHIMONOSITÚRĂ, schimonosituri, s.f. 1. Grimasă, strâmbătură (a obrazului, a gurii etc.). 2. Lucru deformat, pocit, schimonosit. ♦ Monstru, pocitanie. [var.: (reg.) schimositúră s.f.] – Schimonosi + suf. tură. Trimis de IoanSoleriu, 22.07.2004.… …   Dicționar Român

  • strâmbătură — STRÂMBĂTÚRĂ, strâmbături, s.f. 1. Faptul de a (se) strâmba; grimasă, schimonoseală, schimonositură a feţei; strâmbet. ♦ Imitare (în batjocură) a gesturilor, mimicii cuiva. ♦ fig. Fandoseală, sclifoseală. 2. (concr.) Obiect strâmb, încovoiat. –… …   Dicționar Român

  • oţăreală — OŢĂREÁLĂ, otăreli, s.f. 1. (Rar) Supărare mare, mânie, furie; oţărâre. 2. Grimasă, neplăcere, dezgust exprimat printr o strâmbătură (cauzată de o băutură sau de o mâncare cu gust neplăcut). – Oţărî + suf. eală. Trimis de ana zecheru, 13.09.2007.… …   Dicționar Român


Share the article and excerpts

Direct link
Do a right-click on the link above
and select “Copy Link”

We are using cookies for the best presentation of our site. Continuing to use this site, you agree with this.